Turismul românesc nu este blocat doar de lipsa infrastructurii sau de concurența externă. O problemă mult mai gravă vine din interior: conflictele, orgoliile și intervențiile administrative care ajung să anuleze inițiative benefice pentru întregul sector.
Un caz recent ridică semne serioase de întrebare asupra modului în care sunt gestionate relațiile dintre stat și mediul privat.
De la colaborare la blocaj
Ministerul Economiei a semnat un protocol de colaborare cu Federația Patronatelor din Turismul Românesc pentru susținerea unor acțiuni concrete, inclusiv deschiderea sezonului estival pe litoral.
Cu toate acestea, în urma unei sesizări adresate Comisiei juridice a Camerei Deputaților — sesizare venită chiar din interiorul industriei turistice — lucrurile au luat o turnură neașteptată. Documentele oficiale confirmă existența acestor petiții și solicitări de clarificare către minister.
Rezultatul? În loc de sprijin, a apărut blocajul.
Inițiativele, oprite din orgolii
Potrivit informațiilor din industrie, sesizarea nu a fost motivată de nereguli reale, ci de nemulțumirea unor actori din turism că inițiativa nu le aparținea.
Este poate cel mai toxic fenomen din economia românească: nu contează dacă un proiect este bun, contează cine îl face.
În loc ca sectorul să se unească pentru a atrage turiști și investiții, apar conflicte interne care ajung să fie instrumentate administrativ.
Reacția statului: blocaj, nu mediere
Deși ministerul semnase protocolul, în loc să clarifice rapid situația și să continue implementarea, a ales varianta cea mai comodă: blocarea inițiativei.
Deschiderea festivă a sezonului estival — un instrument important de promovare — a fost practic anulată.
Această reacție transmite un semnal periculos: orice inițiativă poate fi oprită printr-o simplă reclamație, iar statul devine factor de blocaj.
Investiții mari, sprijin aproape inexistent
Operatorii din turism investesc anual sume considerabile pentru a funcționa. Deschiderea unui hotel pentru sezon implică costuri între 100.000 și 200.000 de euro, la care se adaugă taxe, utilități și cheltuieli cu personalul.
Cu toate acestea, sprijinul statului este aproape inexistent.
Lipsă de coordonare și decizii contradictorii
Operatorii se confruntă cu întârzieri în avize, decizii incoerente, obligații fiscale neadaptate și blocaje birocratice.
Toate acestea conduc la scăderea consumului și riscul de colaps.
Consumul în turism a scăzut dramatic, iar multe unități de cazare sunt în dificultate sau scoase la vânzare.
Turismul românesc are potențial, dar este frânat de conflicte interne și lipsa de reacție coerentă din partea statului.
România nu pierde doar turiști. Pierde oportunități.
Stanciulescu Adrian
Vicepreședinte FPTR
